vara...... parcul atat de populat odata acum e aproape gol. Doua fete se plimba totusi pe alee...
"-de ce o fi asa pustiul parcul? o fi pt ca e cald?" "- si asta..si multa lume e in vacantza"
O adiere de vant le ajunge din urma miscand rochia uneia dintre ele si frunzele de pe alee.. fata isi lasa capul in jos, urmarind jocul frunzelor. Ochii se umplu de lacrimi....gandurile i se invalmasesc in minte: "pe aici ne-am plimbat atunci" 'cum a putut sa creada asta?" "cum a putut sa spuna toate acele lucruri?". Fata de langa ea ii ia mana si cu un zambet ii spune: "uita! let it go! nu merita sa suferi". "just can't", a raspuns ea. "not like that..... not yet anyway". inca un zambet dulce si intrebari: "- why? and what will you do next? you told me about someone else... what about him?"
un oftat trist si un zambet fortat: " - that's not in my hands. I'll be better someday. Hey! Thank's for being beside me."
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu