Sunt orgolioasa - da, stiu ca stiti, si eu stiu, de foarte mult timp - si tocmai pt ca sunt atat de orgolioasa nu imi place sa cer ajutor, cu atat mai putin sa cer 'o favoare'. Nu, de fapt 'nu imi place' nu e foarte corect: detest! De fiecare data simt ca ma umilesc, ca nu sunt eu.
Cu toate astea sunt om si cateodata mai am si eu nevoie de ajutor sau chiar de cate o favoare. Atunci apelez la cei la care am incredere neconditionata, cei care ma cunosc si stiu ca nu sunt genul de persoana care sa se roage de ceilalti sau sa aiba mereu nevoie de ei.
DE CE atunci cand am cu adevarat nevoie de ajutor sunt refuzata? Si DE CE NAIBA persoana care ma refuza e exact cea la care nu ma asteptam, cea in care imi puneam cea mai mare speranta?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu